BACALAUREAT 2010:31 mai – 4 iunie 2010 Evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba moderna – proba C

Bacalaureat 2010 Proba de evaluare a competenţei lingvistice

PROBA C de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională

Structura subiectelor
Această probă se va desfăşura în trei etape:

I. Proba scrisă - 90 minute:
I.A. Înţelegerea textului scris;

I.B. Exprimare scrisă.
II. Exprimare orală – 10-15 minute
III. Înţelegerea textului audiat – 20 minute

I. Proba scrisă – 90 de minute
I.A. Înţelegerea textului scris
Elevul va trata, la alegere, unul dintre cele două texte-suport prezentate, pe baza cărora va avea de răspuns unui număr de întrebări, astfel:
- un text de dimensiuni reduse, pe o tematică accesibilă, din sfera vieţii cotidiene, cu un grad relativ redus de complexitate;
- un text amplu, pe o temă de interes general, având un grad de complexitate mai ridicat.

I. B. Exprimare scrisă
Elevul va avea de redactat, la alegere, unul din cele două texte:
- unul de dimensiuni relativ reduse, cu grad scăzut de dificultate (exemplu: un e-mail adresat unui amic, un anunţ, o carte poştală, o scurtă scrisoare etc);
- unul mai amplu, având un grad de dificultate mai ridicat (exemplu: o scrisoare de răspuns la o solicitare, un scurt articol de ziar conţinând un punct de vedere personal cu argumentaţie adecvată etc).

II. Exprimare orală – 10-15 minute
Fiecare bilet va conţine câte trei întrebări de dificultate progresivă (exemplu: o întrebare referitoare la universul personal – Ce vrei să faci în viaţă?; o cerinţă care să implice o scurtă relatare – Cum ţi-ai petrecut week-endul trecut?; o părere personală cu justificare/argumentare pe o temă de interes – Ţi-ar plăcea să studiezi în străinătate? Unde? De ce?)
Pe ansamblul probei, se va ţine cont de capacitatea elevului de a interacţiona cu evaluatorul/cu ceilalţi candidaţi (respectarea situaţiei şi a codurilor sociolingvistice; adaptarea actelor de vorbire la situaţie; capacitatea de a răspunde solicitărilor interlocutorului).

III. Înţelegerea textului audiat – 20 minute
Elevii vor audia două texte autentice în limbă standard:
- unul de dificultate redusă, cu durata de circa 2 minute, pe baza conţinutului căruia vor avea de răspuns la 4 - 5 întrebări;
- al doilea de dificultate medie, cu durata de 3 - 4 minute, pe baza conţinutului căruia vor răspunde la 5 - 6 întrebări.

sursa ebacalaureat.ro

BACALAUREAT SESIUNEA DE TOAMNA O DEZAMAGIRE TOTALA

Peste 1000 de candidati din cei 6.538 prezenti la cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat au fost respinsi in Bucuresti

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, Marian Banu, a declarat ca la cea de-a doua sesiune s-au inscris 6.923 de candidati, au absentat 385 iar 35 au fost eliminati, informeaza Adevarul.

In Bucuresti, 947 de candidati nu au reusit sa promoveze examenul. Cei mai multi, 2.538 de candidati, au luat note intre 7 si 7,99.

29 de candidati din Bucuresti au obtinut note intre 9 si 9,99, niciunul dintre nereusind sa obtina nota 10.

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar a precizat ca aceasta situatie este cea de dinainte de depunerea contestatiilor.

Sursa: ziare.com

ULTIMA ZI IN CARE VA PUTETI ALEGE DISCIPLINELE DE EXAMEN ESTE DATA DE 16 MARTIE

In perioada 1-16 martie, elevii din clasele liceale terminale isi vor exprima, in scris, optiunile pentru obiectele de studiu prevazute pentru probele la alegere, la care doresc sa sustina examenul de bacalaureat.

“Inscrierea candidatilor pentru bacalaureat se face prin fisa-tip informatizata, la secretariatul liceelor, numai in perioada prevazuta de calendarul examenului, a declarat Aurelia Simion, purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar.

ANUNT PRIVIND PUBLICAREA GRUPELOR DE ITEMI PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009 (PRBE SCRISE)

Pe data de 27 februarie 2009, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a postat, începând cu ora 12.00, pe site-ul http://subiecte2009.edu.ro, grupele de itemi pentru probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2009. Grupele de itemi sunt disponibile la acest URL: http://subiecte2009.edu.ro/bacalaureat/subiecte/. Pentru o mai bună navigare, vă rugăm să copiaţi URL-ul menţionat şi să-l introduceţi în bara de adrese a browser-ului dvs. Vă mulţumim!

PROGRAMA EDUCATIE FIZICA SI SPORT BAC 2009

I. STATUTUL DISCIPLINEI

In cadrul Examenului de Bacalaureat 2009, disciplina de invatamant Educatie Fizica, cuprinsa in aria curriculara Educatie Fizica si Sport, are statut de disciplina optionala, in cadrul probei F, pentru elevii din liceele de alte profiluri decat cele cu program sportiv.
La proba practica de EDUCATIE FIZICA se pot inscrie toti candidatii din liceele apartinand tuturor filierelor, profilurilor si specializarilor, indiferent de numarul orelor de specialitate alocate prin planurile-cadru de invatamant.
Candidatii care opteaza pentru aceasta proba isi asuma intreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului propriu de pregatire sportiva cu nivelul exigentelor impuse de Examenul de Bacalaureat.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
•Nivelul capacitatii motrice generale si specifice practicarii a 4 discipline/probe sportive.

III. CONTINUTURI
Fiecare candidat va fi evaluat la 4 probe:

Proba I
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Alergare de viteza pe distanta de 50 m, cu start de jos
2. Aruncarea greutatii, de pe loc la distanta
3. Saritura in lungime cu elan la groapa cu nisip

Proba II
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Saritura in sprijin departat peste capra
2. Exercitiu impus din gimnastica acrobatica

Proba III
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Flotari
2. Ridicari ale trunchiului din culcat dorsal
3. Saritura in lungime de pe loc

Proba IV
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Structura tehnica din baschet
2. Structura tehnica din volei
3. Structura tehnica din handbal
4. Structura tehnica din fotbal

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
EDUCATIE FIZICA SI SPORT

IV. STRUCTURA EXAMENULUI
A. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI
•Exprimarea optiunii elevilor pentru sustinerea probei practice la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport in cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fise individuale, in termenul prevazut de Regulament, care se depun, in mod obligatoriu, la secretariatul unitatii de
invatamant de care apartin.
•Corespunzator bazei materiale a unitatii de invatamant, se constituie grupe de candidati mixte sau demixtate, astfel incat sa se asigure o buna desfasurare a examinarii acestora.

•Ordinea obligatorie de sustinere a probelor practice de Bacalaureat este urmatoarea:
1. Proba la alegere din grupa I de probe;
2. Proba la alegere din grupa II de probe;
3. Proba la alegere din grupa III de probe.
4. Proba la alegere din grupa IV de probe;

•Candidatii care opteaza pentru probele sportive la Educatie Fizica si Sport au obligatia de a prezenta avizul medical �APT PENTRU SUSTINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009�, conditie eliminatorie pentru inscrierea in examen.
•Candidatii sunt obligati sa se prezinte la probele practice cu echipament sportiv adecvat. Nu vor purta ceasuri si nici alte obiecte care pot provoca raniri.
•Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara numai in unitatile de invatamant cu baze sportive care asigura conditii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.
•Inspectorul scolar general si inspectorul scolar de educatie fizica si sport, pe parcursul anului scolar, vor lua masuri privind amenajarea, in unitatile de invatamant, de baze sportive proprii, dotate corespunzator cu materiale didactice, instalatii, aparate si instrumente de masurare, pentru buna desfasurare a Examenului de Bacalaureat.
•Numarul mare de candidati, strictetea specificului si prevenirea accidentarilor, impun ca inspectorul scolar de educatie fizica si sport, sa fie membru al Comisiei judetene/a municipiului Bucuresti de Bacalaureat si sa raspunda de intreaga organizare si desfasurare a probelor practice
la educatie fizica si sport.
•Comisia judeteana/a municipiului Bucuresti de Bacalaureat raspunde de asigurarea asistentei medicale autorizate, la toate bazele sportive ale centrelor de examen unde se organizeaza si se desfasoara examenul, pe tot parcursul acestuia.
•Subcomisia de examen, la disciplina educatie fizica si sport, este compusa din patru cadre didactice de specialitate (2 examinatori, 1 secretar, 1 responsabil cu organizarea probei), remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale.
•Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara in �zone de concurs� delimitate prin marcaje vizuale. In aceste zone au acces doar examinatorii, concurentii, membrii Comisiei Judetene/a municipiului
Bucuresti si delegatii M.E.C.T.

B. ORGANIZAREA SI DESCRIEREA PROBELOR

GRUPA I
1. Alergarea de viteza pe 50 m plat, cu start de jos
•Numarul elevilor care alearga in serie este de 2 (doi).
•Inainte de inceperea probei, Comisia de examinare are obligatia de a verifica exactitatea functionarii cronometrelor.
•Se inregistreaza timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor si pana la depasirea cu pieptul a liniei de sosire.
•Se acorda o singura incercare.
2. Aruncarea greutatii, de pe loc la distanta
•Greutatea bilei este de 4 kg. pentru fete si de 7 kg. pentru baieti;
•Din pozitia stand departat, cu umarul stang (pentru dreptaci) pe directia aruncarii, inapoia unei linii trasate pe sol, greutatea la nivelul umarului, flexia picioarelor si rasucirea trunchiului, urmata de impulsia bratului si eliberarea greutatii.
•Se acorda o singura incercare.
3. Saritura in lungime cu elan la groapa cu nisip
•Bataia se realizeaza pe un spatiu delimitat de 1m/1m;
•Masurarea lungimii sariturii se face de la locul desprinderii si pana la ultima urma lasata in nisip;
•Se acorda o singura incercare.

GRUPA II
1. Flotari
•Pozitia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea inainte, coatele intinse, sprijin pe varfurile picioarelor, genunchii intinsi, indoirea bratelor pana la atingerea solului cu pieptul (fara a se sprijini pe sol), revenire in pozitia initiala.
•Se inregistreaza numarul de executii consecutive corecte.
•Se acorda o singura incercare.
2. Ridicari ale trunchiului din culcat dorsal
•Din pozitia culcat dorsal, ridicari succesive ale trunchiului pana la 90 de grade fata de sol;
•Executantului, care are mainile la ceafa pe toata durata probei, i se asigura priza ambelor membre inferioare, intinse si apropiate;
•Se inregistreaza numarul de executii consecutive corecte, realizate in 30 de secunde.
3. Saritura in lungime de pe loc
•Din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura in lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 in 5 cm.);
•Se masoara lungimea sariturii de la linie si pana la calcaie;
•Se acorda doua incercari;
•Se noteaza performanta cea mai buna;
•In situatia in care candidatul obtine performanta maxima din prima executie, nu se mai sustine cea de-a doua incercare.

GRUPA III
1. Saritura in sprijin departat peste capra
•Inaltimea aparatului este de 1,30m pentru baieti (7-9 gauri) si de 1,15m pentru fete (5-7 gauri);
•Trambulina folosita este semielastica;
•Se realizeaza elan, bataie pe trambulina, desprindere si impulsie pe aparat, aterizare;
•Se acorda o singura incercare.
2. Exercitiu impus din gimnastica acrobatica

•Fete:
Cumpana inainte pe un picior (3 sec.) � revenire in stand - pas inainte cu piciorul drept � ghemuire - rostogolire inainte din ghemuit in departat � rostogolire inainte din departat in ghemuit � sprijin inainte pe palme � saritura in sprijin departat � rostogolire inapoi din departat in departat � sprijin
inainte pe palme � saritura in sprijin ghemuit � ridicare � pas lateral � podul de sus (3 sec.) � asezare pe saltea in culcat dorsal � stand pe omoplati cu sprijin (3 sec.) � trecere in semisfoara (3 sec.) � poza finala.
•Baieti:
Cumpana inainte pe un picior (3 sec.) � revenire in stand - pas inainte cu piciorul drept � ghemuire - rostogolire inainte din ghemuit in departat � rostogolire inainte din departat in ghemuit � saritura dreapta cu intoarcere 1800 � sprijin inainte pe palme � stand pe cap (3 sec.) - trecere in rostogolire inainte in ghemuit � sprijin inainte pe palme � saritura in sprijin departat � rostogolire inainte din departat in departat - � rostogolire inpoi din departat in departat � saritura in sprijin ghemuit � rulare inapoi in culcat dorsal � stand pe omoplati fara sprijin (3 sec.) � revenire in ghemuit � ridicare in stand.
•Se acorda o singura incercare pentru intregul exercitiu, atat pentru fete, cat si pentru baieti .

GRUPA IV
1. Structura tehnica din baschet
•Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala medie pe linia de aruncari libere (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta), culegerea mingii aflata pe sol in apropierea centrului liniei de aruncari libere, pasa prin procedeu la alegere catre un partener aflat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, prindere, oprire, dribling in viteza, aruncare la cos prin procedeu preferat.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
2. Structura tehnica din volei
•Structura tehnico-tactica: serviciu de sus din fata in terenul advers, alergare spre fileu, preluarea mingii aruncata de un partener situat in propriul teren catre acesta, lovitura de atac prin procedeu la alegere, din mingea ridicata de partener.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
3. Structura tehnica din handbal
•Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala pe semicercul de 6 m (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta), culegerea mingii aflata pe sol pe linia de 7 m, pasa prin procedeu la alegere catre un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, prindere, dribling in viteza, aruncare la poarta prin procedeu preferat.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
4. Structura tehnica din fotbal
•Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se afla pe linia de fund a terenului de handbal) , situate la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa prin procedeu preferat catre un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, preluarea
mingii prin procedeu preferat si sut la poarta din afara semicercului de 6 m, prin procedeu preferat.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.

C. NOTAREA
Toti candidatii sustin obligatoriu cele 4 probe si sunt notati individual pentru performanta obtinuta la fiecare proba.
Dupa fiecare proba, un membru al Comisiei de examinare anunta cu voce tare, fiecarui candidat, performanta, nota obtinuta si efectul acesteia.
Pentru probele din gimnastica acrobatica si joc sportiv la alegere, notarea se face pe baza observarii executiei. Examinatorii apreciaza executia candidatilor, individual, cu note intregi, diferenta dintre notele acordate nu trebuie sa depaseasca un punct. Nota acordata de fiecare din cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea si/sau eficienta structurilor. Nota finala la aceste probe este media aritmetica a notelor acordate de cei doi examinatori.
Pentru celelalte 2 probe, notarea se face prin transformarea performantelor in note, conform Anexei 2.
Notarea se face numai prin note intregi.
Performantele fiecarui candidat si notele aferente acestor performante se trec in fisa de inscriere si de inregistrare a rezultatelor, prezentata in Anexa 1.
Probele sportive nu se repeta, nu li se poate schimba ordinea si nu se contesta.
Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judetene de Bacalaureat, in functie de conditiile climaterice, poate amana sau poate schimba locul de desfasurare a probelor sportive.
In cazul probelor de gimnastica acrobatica si joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitar al notarii, se vor aplica urmatoarele criterii de depunctare:

Gimnastica acrobatica:
Saritura in sprijin departat peste capra:
- bataia pe un singur picior = 2 p
- departarea picioarelor imediat dupa bataia pe trambulina (zborul I) = 1 p
- indoirea genunchilor in zborul II = 1 p
- atingerea aparatului cu picioarele = 1 p
- caderea la aterizare = 3 p
- pasirea la aterizare = 1 p

Exercitiu impus din gimnastica acrobatica:
- neexecutarea unui element acrobatic = 1 p
- executia cu greseli a unui element acrobatic = 0,5 p
- neexecutarea unui element de legatura = 0,5 p
- executia cu greseli a unui element de legatura = 0,2 p
- lipsa mentinerii timp de 3 sec. a unui element acrobatic static = 0,2 p
- lipsa cursivitatii si expresivitatii exercitiului integral = 1 p

Handbal:
- deplasare laterala deficitara = 0,5 p
- imprecizia pasei catre partener = 0,5 p
- nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scaparea mingii la prindere = 1,0 p
- controlul slab al mingii in dribling = 0,5 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- comiterea de pasi = 1,0 p
- aruncarea in afara spatiului portii = 1,5 p
- aruncare lipsita de forta = 1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p

Baschet:
- deplasare laterala deficitara = 0,5 p
- imprecizia pasei catre partener = 0,5 p
- nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scaparea mingii la prindere = 0,5 p
- oprire incorecta cu comitere de pasi = 0,5 p
- control slab al mingii in dribling = 0,5 p
- comiterea de dublu-dribling = 1,0 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- aruncare la cos cu comitere de pasi = 0,5 p
- nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din saritura = 0,5 p
- oprire inainte de o aruncare din dribling = 0,5 p
- aruncarea in afara panoului = 1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structuri = 1,0 p

Volei:
- serviciul in fileu = 1,0 p
- serviciul in afara terenului = 1,0 p
- serviciul de jos = 1,0 p
- preluare imprecisa = 0,5 p
- preluare gresita = 1,0 p
- lovitura de atac in fileu = 1,0 p
- lovitura de atac in afara terenului = 1,0 p
- lovitura de atac lipsita de forta =1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p

Fotbal:
- scaparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p
- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p
- pasa imprecisa catre partener = 1,5 p
- preluare imprecisa = 1,0 p
- sut in afara spatiului portii = 1,5 p
- sut lipsit de forta la poarta = 1,5 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p

PRECIZARI
- La toate probele, candidatii beneficiaza de o singura incercare, cu exceptia sariturii in lungime de pe loc;
- In cazul jocurilor sportive:
•comisia desemneaza persoana care va pasa mingea candidatului;
•daca executia este stanjenita sau intrerupta din vina pasatorului, comisia poate dispune reluarea acesteia, fara a depuncta candidatul;
•pasatorul va fi amplasat intr-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:
a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (baschet, handbal, fotbal);
b) in centrul zonei 2 (volei).
•candidatii vor incepe executia:
a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu (baschet);
b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);
c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);
d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal).
•probele se vor sustine:
a) la baschet, cu inelele situate la inaltime regulamentara;
b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor si baietilor;
c) la volei, cu fileul situat la inaltimi regulamentare, diferite pentru fete si baieti;
d) la fotbal, pe teren de handbal.

PROGRAMA ISTORIE BAC 2009

Proba de examen la Istorie este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
Prezenta programă pentru examenul de bacalaureat se fundamentează pe programele şcolare pentru clasa a IX-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.C.T / O.M.Ed.C în perioada 2004-2006.
Curriculum-ul liceal valorifică latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe. De aceea, prezenta programă pentru examenul de bacalaureat la Istorie vizează competenţe şi conţinuturi prin parcurgerea cărora s-au format şi s-au dezvoltat aceste competenţe.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate
• 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice
• 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
• 1.3. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise
• 1.4. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice
• 2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj
• 2.2. Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
• 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/ combate un punct de vedere
• 3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice
• 3.3. Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice
• 3.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene
4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme
• 4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric
• 4.2. Construirea de sinteze tematice

III. DOMENII DE CONŢINUT / CONŢINUTURI

A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE
1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR
1. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX – XX; curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană
2. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
3. Constituţiile din România
C. STATUL ŞI POLITICA
1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)
2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)
3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă
D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE
1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii
2. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX
3. România în perioada „Războiului rece”

Notă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare aflate în vigoare pentru clasele a IX-a - a XII-a. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

PROGRAMA GEOGRAFIE BAC 2009

I. Statutul disciplinei:

Geografia generală şi Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană au,
în examenul naţional de bacalaureat 2008, statutul de disciplină opţională.
Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.
• Proba “D” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană.
• Proba “E” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană la
alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).
• Proba “F” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană la
alegere cu Geografia generală.

GEOGRAFIE GENERALĂ – PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE
II. Competenţe de evaluat:

1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul
geografic;
1.1 Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a
principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.
2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
2.1 Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a
principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărţi;
2.2 Stabilirea unor relaţii de interdependenţă între elemente reprezentate grafic sau cartografic.
3. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice;
3.1 Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;
3.2 Elaborarea unui text după un algoritm dat.
4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;
4.1 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului;
4.2 Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;
4.3 Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.
5. Aplicarea, în situaţii noi, a competenţelor (achiziţiilor) dobândite anterior;
5.1 Transferul informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date
statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text;
5.2 Rezolvare de probleme;
5.3 Caracterizarea geografică a unui teritoriu.

III. Conţinuturi:

CLASA a IX-a
Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU
• Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică;
• Unităţile majore ale reliefului terestru
• Agenţi, procese şi forme de relief
• Tipuri de relief – tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, deşertic (eolian).
Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ
• Alcătuirea şi structura atmosferei – alcătuirea (compoziţia) atmosferei, straturile atmosferei;
• Factorii genetici ai climei
• Masele de aer – circulaţie (dinamică), caracteristici;
• Caracterizarea geografică a tipurilor de climă.
Capitolul 5: APELE TERREI (HIDROSFERA)
• Apele continentale şi oceanice – fluvii, râuri, lacuri, gheţari; dinamica apelor oceanice.

Capitolul 6: VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA
• Zonele biopedoclimatice – vegetaţie, animale, soluri.

CLASA a X-a

Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ
1.1 Statele şi grupările regionale de state
1.2 Harta politică a lumii
Capitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR UMANE
• Dinamica populaţiei
• Bilanţul natural al populaţiei
• Mobilitatea teritorială a populaţiei
• Bilanţul total al populaţiei
• Răspândirea geografică a populaţiei – factori care influenţează răspândirea populaţiei,
densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.
• Urbanizarea, dinamica urbană şi explozia urbană
• Forme de aglomerare umană; studii de caz – metropole şi megalopolisuri
Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ
• Resursele naturale – Resursele litosferei

CLASA a XI-a

Capitolul I: MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMII CONTEMPORANE
• Tipuri de medii geografice
Caracterizarea geografică a mediilor calde, temperate, reci şi montane: caracteristicile principale
ale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu,
elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetaţiei, faunei,
solurilor, aspecte ale degradării şi protecţia fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.
Capitolul IV: SISTEMUL ECONOMIC ŞI SISTEMUL GEOPOLITIC
Rolul unor state în sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia,
China, India, Brazilia.

CLASA a XII-a

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană
II. Competenţe de evaluat:
1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor
definitorii ale spaţiului european şi naţional
2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei, României şi Uniunii
Europene reprezentate pe hărţi
3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic),
la nivelul continentului şi al ţării noastre
4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii
geografice a U.E. şi a unor ţări din componenţa acesteia
5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi
al ţării noastre
6. Utilizarea elementelor de geografie fizică şi umană pentru studierea comparativă a geografiei
Europei şi a geografiei României
7. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre
ştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului, al U.E. şi al României prin
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a
reprezentărilor grafice şi cartografice

8. Transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii
cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text etc.
9. Rezolvarea de probleme
10. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu
11. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele,
reprezentari grafice şi cartografice, imagini etc).

III. Conţinuturi: CLASA a XII-a

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)
- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră
- învelişul biopedogeografic
- resursele naturale
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
- harta politică a Europei; România ca stat al Europei
- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
- sistemul de oraşe al Europei
- activităţile economice – caracteristici generale
- sisteme de transport
4. Mediu înconjurător şi peisaje
5. Regiuni geografice în Europa şi în România: - caracteristici ale unor regiuni geografice din
Europa şi din România
- studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii
6. Ţările vecine României

B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene
2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale U.E.
3. Statele Uniunii Europene:
- privire generală şi sintetică
- Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria
4. România ca parte a Uniunii Europene:
- oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru U.E.
- România şi ţările U.E. – interdependenţe geografice, economice şi culturale
5. Problema energiei în U.E. şi în România

C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane
3. U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană
5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în
următoarele decenii
NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei
programe de BACALAUREAT avizată prin OMECT, fiind centrată pe evaluarea
competenţelor prevăzute la punctul II. Programa a fost realizată în conformitate cu
programele şcolare de geografie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a. Subiectele nu
vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre
suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei
şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.