Info Bacalaureat

BACALAUREAT 2010:31 mai – 4 iunie 2010 Evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba moderna – proba C

2010-05-24T04:46:00.000-07:00

Bacalaureat 2010 Proba de evaluare a competenţei lingvistice

PROBA C de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională

Structura subiectelor
Această probă se va desfăşura în trei etape:

I. Proba scrisă - 90 minute:
I.A. Înţelegerea textului scris;

I.B. Exprimare scrisă.
II. Exprimare orală – 10-15 minute
III. Înţelegerea textului audiat – 20 minute

I. Proba scrisă – 90 de minute
I.A. Înţelegerea textului scris
Elevul va trata, la alegere, unul dintre cele două texte-suport prezentate, pe baza cărora va avea de răspuns unui număr de întrebări, astfel:
- un text de dimensiuni reduse, pe o tematică accesibilă, din sfera vieţii cotidiene, cu un grad relativ redus de complexitate;
- un text amplu, pe o temă de interes general, având un grad de complexitate mai ridicat.

I. B. Exprimare scrisă
Elevul va avea de redactat, la alegere, unul din cele două texte:
- unul de dimensiuni relativ reduse, cu grad scăzut de dificultate (exemplu: un e-mail adresat unui amic, un anunţ, o carte poştală, o scurtă scrisoare etc);
- unul mai amplu, având un grad de dificultate mai ridicat (exemplu: o scrisoare de răspuns la o solicitare, un scurt articol de ziar conţinând un punct de vedere personal cu argumentaţie adecvată etc).

II. Exprimare orală – 10-15 minute
Fiecare bilet va conţine câte trei întrebări de dificultate progresivă (exemplu: o întrebare referitoare la universul personal – Ce vrei să faci în viaţă?; o cerinţă care să implice o scurtă relatare – Cum ţi-ai petrecut week-endul trecut?; o părere personală cu justificare/argumentare pe o temă de interes – Ţi-ar plăcea să studiezi în străinătate? Unde? De ce?)
Pe ansamblul probei, se va ţine cont de capacitatea elevului de a interacţiona cu evaluatorul/cu ceilalţi candidaţi (respectarea situaţiei şi a codurilor sociolingvistice; adaptarea actelor de vorbire la situaţie; capacitatea de a răspunde solicitărilor interlocutorului).

III. Înţelegerea textului audiat – 20 minute
Elevii vor audia două texte autentice în limbă standard:
- unul de dificultate redusă, cu durata de circa 2 minute, pe baza conţinutului căruia vor avea de răspuns la 4 - 5 întrebări;
- al doilea de dificultate medie, cu durata de 3 - 4 minute, pe baza conţinutului căruia vor răspunde la 5 - 6 întrebări.

sursa ebacalaureat.ro

BACALAUREAT SESIUNEA DE TOAMNA O DEZAMAGIRE TOTALA

2009-09-10T02:33:00.000-07:00

Peste 1000 de candidati din cei 6.538 prezenti la cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat au fost respinsi in Bucuresti

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, Marian Banu, a declarat ca la cea de-a doua sesiune s-au inscris 6.923 de candidati, au absentat 385 iar 35 au fost eliminati, informeaza Adevarul.

In Bucuresti, 947 de candidati nu au reusit sa promoveze examenul. Cei mai multi, 2.538 de candidati, au luat note intre 7 si 7,99.

29 de candidati din Bucuresti au obtinut note intre 9 si 9,99, niciunul dintre nereusind sa obtina nota 10.

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar a precizat ca aceasta situatie este cea de dinainte de depunerea contestatiilor.

Sursa: ziare.com

ULTIMA ZI IN CARE VA PUTETI ALEGE DISCIPLINELE DE EXAMEN ESTE DATA DE 16 MARTIE

2009-03-13T07:31:00.000-07:00

In perioada 1-16 martie, elevii din clasele liceale terminale isi vor exprima, in scris, optiunile pentru obiectele de studiu prevazute pentru probele la alegere, la care doresc sa sustina examenul de bacalaureat.

“Inscrierea candidatilor pentru bacalaureat se face prin fisa-tip informatizata, la secretariatul liceelor, numai in perioada prevazuta de calendarul examenului, a declarat Aurelia Simion, purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar.

ANUNT PRIVIND PUBLICAREA GRUPELOR DE ITEMI PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009 (PRBE SCRISE)

2009-02-28T01:23:00.000-08:00

Pe data de 27 februarie 2009, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a postat, începând cu ora 12.00, pe site-ul http://subiecte2009.edu.ro, grupele de itemi pentru probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2009. Grupele de itemi sunt disponibile la acest URL: http://subiecte2009.edu.ro/bacalaureat/subiecte/. Pentru o mai bună navigare, vă rugăm să copiaţi URL-ul menţionat şi să-l introduceţi în bara de adrese a browser-ului dvs. Vă mulţumim!

PROGRAMA EDUCATIE FIZICA SI SPORT BAC 2009

2009-02-15T02:49:00.000-08:00

I. STATUTUL DISCIPLINEI

In cadrul Examenului de Bacalaureat 2009, disciplina de invatamant Educatie Fizica, cuprinsa in aria curriculara Educatie Fizica si Sport, are statut de disciplina optionala, in cadrul probei F, pentru elevii din liceele de alte profiluri decat cele cu program sportiv.
La proba practica de EDUCATIE FIZICA se pot inscrie toti candidatii din liceele apartinand tuturor filierelor, profilurilor si specializarilor, indiferent de numarul orelor de specialitate alocate prin planurile-cadru de invatamant.
Candidatii care opteaza pentru aceasta proba isi asuma intreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului propriu de pregatire sportiva cu nivelul exigentelor impuse de Examenul de Bacalaureat.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
•Nivelul capacitatii motrice generale si specifice practicarii a 4 discipline/probe sportive.

III. CONTINUTURI
Fiecare candidat va fi evaluat la 4 probe:

Proba I
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Alergare de viteza pe distanta de 50 m, cu start de jos
2. Aruncarea greutatii, de pe loc la distanta
3. Saritura in lungime cu elan la groapa cu nisip

Proba II
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Saritura in sprijin departat peste capra
2. Exercitiu impus din gimnastica acrobatica

Proba III
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Flotari
2. Ridicari ale trunchiului din culcat dorsal
3. Saritura in lungime de pe loc

Proba IV
O proba, la alegere, dintre urmatoarele:
1. Structura tehnica din baschet
2. Structura tehnica din volei
3. Structura tehnica din handbal
4. Structura tehnica din fotbal

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
EDUCATIE FIZICA SI SPORT

IV. STRUCTURA EXAMENULUI
A. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI
•Exprimarea optiunii elevilor pentru sustinerea probei practice la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport in cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fise individuale, in termenul prevazut de Regulament, care se depun, in mod obligatoriu, la secretariatul unitatii de
invatamant de care apartin.
•Corespunzator bazei materiale a unitatii de invatamant, se constituie grupe de candidati mixte sau demixtate, astfel incat sa se asigure o buna desfasurare a examinarii acestora.

•Ordinea obligatorie de sustinere a probelor practice de Bacalaureat este urmatoarea:
1. Proba la alegere din grupa I de probe;
2. Proba la alegere din grupa II de probe;
3. Proba la alegere din grupa III de probe.
4. Proba la alegere din grupa IV de probe;

•Candidatii care opteaza pentru probele sportive la Educatie Fizica si Sport au obligatia de a prezenta avizul medical �APT PENTRU SUSTINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009�, conditie eliminatorie pentru inscrierea in examen.
•Candidatii sunt obligati sa se prezinte la probele practice cu echipament sportiv adecvat. Nu vor purta ceasuri si nici alte obiecte care pot provoca raniri.
•Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara numai in unitatile de invatamant cu baze sportive care asigura conditii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.
•Inspectorul scolar general si inspectorul scolar de educatie fizica si sport, pe parcursul anului scolar, vor lua masuri privind amenajarea, in unitatile de invatamant, de baze sportive proprii, dotate corespunzator cu materiale didactice, instalatii, aparate si instrumente de masurare, pentru buna desfasurare a Examenului de Bacalaureat.
•Numarul mare de candidati, strictetea specificului si prevenirea accidentarilor, impun ca inspectorul scolar de educatie fizica si sport, sa fie membru al Comisiei judetene/a municipiului Bucuresti de Bacalaureat si sa raspunda de intreaga organizare si desfasurare a probelor practice
la educatie fizica si sport.
•Comisia judeteana/a municipiului Bucuresti de Bacalaureat raspunde de asigurarea asistentei medicale autorizate, la toate bazele sportive ale centrelor de examen unde se organizeaza si se desfasoara examenul, pe tot parcursul acestuia.
•Subcomisia de examen, la disciplina educatie fizica si sport, este compusa din patru cadre didactice de specialitate (2 examinatori, 1 secretar, 1 responsabil cu organizarea probei), remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale.
•Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara in �zone de concurs� delimitate prin marcaje vizuale. In aceste zone au acces doar examinatorii, concurentii, membrii Comisiei Judetene/a municipiului
Bucuresti si delegatii M.E.C.T.

B. ORGANIZAREA SI DESCRIEREA PROBELOR

GRUPA I
1. Alergarea de viteza pe 50 m plat, cu start de jos
•Numarul elevilor care alearga in serie este de 2 (doi).
•Inainte de inceperea probei, Comisia de examinare are obligatia de a verifica exactitatea functionarii cronometrelor.
•Se inregistreaza timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor si pana la depasirea cu pieptul a liniei de sosire.
•Se acorda o singura incercare.
2. Aruncarea greutatii, de pe loc la distanta
•Greutatea bilei este de 4 kg. pentru fete si de 7 kg. pentru baieti;
•Din pozitia stand departat, cu umarul stang (pentru dreptaci) pe directia aruncarii, inapoia unei linii trasate pe sol, greutatea la nivelul umarului, flexia picioarelor si rasucirea trunchiului, urmata de impulsia bratului si eliberarea greutatii.
•Se acorda o singura incercare.
3. Saritura in lungime cu elan la groapa cu nisip
•Bataia se realizeaza pe un spatiu delimitat de 1m/1m;
•Masurarea lungimii sariturii se face de la locul desprinderii si pana la ultima urma lasata in nisip;
•Se acorda o singura incercare.

GRUPA II
1. Flotari
•Pozitia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea inainte, coatele intinse, sprijin pe varfurile picioarelor, genunchii intinsi, indoirea bratelor pana la atingerea solului cu pieptul (fara a se sprijini pe sol), revenire in pozitia initiala.
•Se inregistreaza numarul de executii consecutive corecte.
•Se acorda o singura incercare.
2. Ridicari ale trunchiului din culcat dorsal
•Din pozitia culcat dorsal, ridicari succesive ale trunchiului pana la 90 de grade fata de sol;
•Executantului, care are mainile la ceafa pe toata durata probei, i se asigura priza ambelor membre inferioare, intinse si apropiate;
•Se inregistreaza numarul de executii consecutive corecte, realizate in 30 de secunde.
3. Saritura in lungime de pe loc
•Din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura in lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 in 5 cm.);
•Se masoara lungimea sariturii de la linie si pana la calcaie;
•Se acorda doua incercari;
•Se noteaza performanta cea mai buna;
•In situatia in care candidatul obtine performanta maxima din prima executie, nu se mai sustine cea de-a doua incercare.

GRUPA III
1. Saritura in sprijin departat peste capra
•Inaltimea aparatului este de 1,30m pentru baieti (7-9 gauri) si de 1,15m pentru fete (5-7 gauri);
•Trambulina folosita este semielastica;
•Se realizeaza elan, bataie pe trambulina, desprindere si impulsie pe aparat, aterizare;
•Se acorda o singura incercare.
2. Exercitiu impus din gimnastica acrobatica

•Fete:
Cumpana inainte pe un picior (3 sec.) � revenire in stand - pas inainte cu piciorul drept � ghemuire - rostogolire inainte din ghemuit in departat � rostogolire inainte din departat in ghemuit � sprijin inainte pe palme � saritura in sprijin departat � rostogolire inapoi din departat in departat � sprijin
inainte pe palme � saritura in sprijin ghemuit � ridicare � pas lateral � podul de sus (3 sec.) � asezare pe saltea in culcat dorsal � stand pe omoplati cu sprijin (3 sec.) � trecere in semisfoara (3 sec.) � poza finala.
•Baieti:
Cumpana inainte pe un picior (3 sec.) � revenire in stand - pas inainte cu piciorul drept � ghemuire - rostogolire inainte din ghemuit in departat � rostogolire inainte din departat in ghemuit � saritura dreapta cu intoarcere 1800 � sprijin inainte pe palme � stand pe cap (3 sec.) - trecere in rostogolire inainte in ghemuit � sprijin inainte pe palme � saritura in sprijin departat � rostogolire inainte din departat in departat - � rostogolire inpoi din departat in departat � saritura in sprijin ghemuit � rulare inapoi in culcat dorsal � stand pe omoplati fara sprijin (3 sec.) � revenire in ghemuit � ridicare in stand.
•Se acorda o singura incercare pentru intregul exercitiu, atat pentru fete, cat si pentru baieti .

GRUPA IV
1. Structura tehnica din baschet
•Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala medie pe linia de aruncari libere (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta), culegerea mingii aflata pe sol in apropierea centrului liniei de aruncari libere, pasa prin procedeu la alegere catre un partener aflat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, prindere, oprire, dribling in viteza, aruncare la cos prin procedeu preferat.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
2. Structura tehnica din volei
•Structura tehnico-tactica: serviciu de sus din fata in terenul advers, alergare spre fileu, preluarea mingii aruncata de un partener situat in propriul teren catre acesta, lovitura de atac prin procedeu la alegere, din mingea ridicata de partener.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
3. Structura tehnica din handbal
•Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala pe semicercul de 6 m (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta), culegerea mingii aflata pe sol pe linia de 7 m, pasa prin procedeu la alegere catre un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, prindere, dribling in viteza, aruncare la poarta prin procedeu preferat.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
4. Structura tehnica din fotbal
•Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se afla pe linia de fund a terenului de handbal) , situate la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa prin procedeu preferat catre un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, preluarea
mingii prin procedeu preferat si sut la poarta din afara semicercului de 6 m, prin procedeu preferat.
•Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.

C. NOTAREA
Toti candidatii sustin obligatoriu cele 4 probe si sunt notati individual pentru performanta obtinuta la fiecare proba.
Dupa fiecare proba, un membru al Comisiei de examinare anunta cu voce tare, fiecarui candidat, performanta, nota obtinuta si efectul acesteia.
Pentru probele din gimnastica acrobatica si joc sportiv la alegere, notarea se face pe baza observarii executiei. Examinatorii apreciaza executia candidatilor, individual, cu note intregi, diferenta dintre notele acordate nu trebuie sa depaseasca un punct. Nota acordata de fiecare din cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea si/sau eficienta structurilor. Nota finala la aceste probe este media aritmetica a notelor acordate de cei doi examinatori.
Pentru celelalte 2 probe, notarea se face prin transformarea performantelor in note, conform Anexei 2.
Notarea se face numai prin note intregi.
Performantele fiecarui candidat si notele aferente acestor performante se trec in fisa de inscriere si de inregistrare a rezultatelor, prezentata in Anexa 1.
Probele sportive nu se repeta, nu li se poate schimba ordinea si nu se contesta.
Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judetene de Bacalaureat, in functie de conditiile climaterice, poate amana sau poate schimba locul de desfasurare a probelor sportive.
In cazul probelor de gimnastica acrobatica si joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitar al notarii, se vor aplica urmatoarele criterii de depunctare:

Gimnastica acrobatica:
Saritura in sprijin departat peste capra:
- bataia pe un singur picior = 2 p
- departarea picioarelor imediat dupa bataia pe trambulina (zborul I) = 1 p
- indoirea genunchilor in zborul II = 1 p
- atingerea aparatului cu picioarele = 1 p
- caderea la aterizare = 3 p
- pasirea la aterizare = 1 p

Exercitiu impus din gimnastica acrobatica:
- neexecutarea unui element acrobatic = 1 p
- executia cu greseli a unui element acrobatic = 0,5 p
- neexecutarea unui element de legatura = 0,5 p
- executia cu greseli a unui element de legatura = 0,2 p
- lipsa mentinerii timp de 3 sec. a unui element acrobatic static = 0,2 p
- lipsa cursivitatii si expresivitatii exercitiului integral = 1 p

Handbal:
- deplasare laterala deficitara = 0,5 p
- imprecizia pasei catre partener = 0,5 p
- nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scaparea mingii la prindere = 1,0 p
- controlul slab al mingii in dribling = 0,5 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- comiterea de pasi = 1,0 p
- aruncarea in afara spatiului portii = 1,5 p
- aruncare lipsita de forta = 1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p

Baschet:
- deplasare laterala deficitara = 0,5 p
- imprecizia pasei catre partener = 0,5 p
- nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scaparea mingii la prindere = 0,5 p
- oprire incorecta cu comitere de pasi = 0,5 p
- control slab al mingii in dribling = 0,5 p
- comiterea de dublu-dribling = 1,0 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- aruncare la cos cu comitere de pasi = 0,5 p
- nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din saritura = 0,5 p
- oprire inainte de o aruncare din dribling = 0,5 p
- aruncarea in afara panoului = 1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structuri = 1,0 p

Volei:
- serviciul in fileu = 1,0 p
- serviciul in afara terenului = 1,0 p
- serviciul de jos = 1,0 p
- preluare imprecisa = 0,5 p
- preluare gresita = 1,0 p
- lovitura de atac in fileu = 1,0 p
- lovitura de atac in afara terenului = 1,0 p
- lovitura de atac lipsita de forta =1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p

Fotbal:
- scaparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p
- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p
- pasa imprecisa catre partener = 1,5 p
- preluare imprecisa = 1,0 p
- sut in afara spatiului portii = 1,5 p
- sut lipsit de forta la poarta = 1,5 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p

PRECIZARI
- La toate probele, candidatii beneficiaza de o singura incercare, cu exceptia sariturii in lungime de pe loc;
- In cazul jocurilor sportive:
•comisia desemneaza persoana care va pasa mingea candidatului;
•daca executia este stanjenita sau intrerupta din vina pasatorului, comisia poate dispune reluarea acesteia, fara a depuncta candidatul;
•pasatorul va fi amplasat intr-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:
a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (baschet, handbal, fotbal);
b) in centrul zonei 2 (volei).
•candidatii vor incepe executia:
a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu (baschet);
b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);
c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);
d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal).
•probele se vor sustine:
a) la baschet, cu inelele situate la inaltime regulamentara;
b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor si baietilor;
c) la volei, cu fileul situat la inaltimi regulamentare, diferite pentru fete si baieti;
d) la fotbal, pe teren de handbal.

PROGRAMA ISTORIE BAC 2009

2009-02-15T02:39:00.000-08:00

Proba de examen la Istorie este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
Prezenta programă pentru examenul de bacalaureat se fundamentează pe programele şcolare pentru clasa a IX-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.C.T / O.M.Ed.C în perioada 2004-2006.
Curriculum-ul liceal valorifică latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe. De aceea, prezenta programă pentru examenul de bacalaureat la Istorie vizează competenţe şi conţinuturi prin parcurgerea cărora s-au format şi s-au dezvoltat aceste competenţe.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate
• 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice
• 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
• 1.3. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise
• 1.4. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice
• 2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj
• 2.2. Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
• 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/ combate un punct de vedere
• 3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice
• 3.3. Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice
• 3.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene
4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme
• 4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric
• 4.2. Construirea de sinteze tematice

III. DOMENII DE CONŢINUT / CONŢINUTURI

A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE
1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR
1. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX – XX; curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană
2. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
3. Constituţiile din România
C. STATUL ŞI POLITICA
1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)
2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)
3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă
D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE
1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii
2. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX
3. România în perioada „Războiului rece”

Notă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare aflate în vigoare pentru clasele a IX-a - a XII-a. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

PROGRAMA GEOGRAFIE BAC 2009

2009-02-15T02:27:00.000-08:00

I. Statutul disciplinei:

Geografia generală şi Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană au,
în examenul naţional de bacalaureat 2008, statutul de disciplină opţională.
Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.
• Proba “D” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană.
• Proba “E” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană la
alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).
• Proba “F” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană la
alegere cu Geografia generală.

GEOGRAFIE GENERALĂ – PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE
II. Competenţe de evaluat:

1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul
geografic;
1.1 Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a
principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.
2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
2.1 Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a
principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărţi;
2.2 Stabilirea unor relaţii de interdependenţă între elemente reprezentate grafic sau cartografic.
3. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice;
3.1 Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;
3.2 Elaborarea unui text după un algoritm dat.
4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;
4.1 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului;
4.2 Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;
4.3 Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.
5. Aplicarea, în situaţii noi, a competenţelor (achiziţiilor) dobândite anterior;
5.1 Transferul informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date
statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text;
5.2 Rezolvare de probleme;
5.3 Caracterizarea geografică a unui teritoriu.

III. Conţinuturi:

CLASA a IX-a
Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU
• Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică;
• Unităţile majore ale reliefului terestru
• Agenţi, procese şi forme de relief
• Tipuri de relief – tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, deşertic (eolian).
Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ
• Alcătuirea şi structura atmosferei – alcătuirea (compoziţia) atmosferei, straturile atmosferei;
• Factorii genetici ai climei
• Masele de aer – circulaţie (dinamică), caracteristici;
• Caracterizarea geografică a tipurilor de climă.
Capitolul 5: APELE TERREI (HIDROSFERA)
• Apele continentale şi oceanice – fluvii, râuri, lacuri, gheţari; dinamica apelor oceanice.

Capitolul 6: VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA
• Zonele biopedoclimatice – vegetaţie, animale, soluri.

CLASA a X-a

Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ
1.1 Statele şi grupările regionale de state
1.2 Harta politică a lumii
Capitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR UMANE
• Dinamica populaţiei
• Bilanţul natural al populaţiei
• Mobilitatea teritorială a populaţiei
• Bilanţul total al populaţiei
• Răspândirea geografică a populaţiei – factori care influenţează răspândirea populaţiei,
densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.
• Urbanizarea, dinamica urbană şi explozia urbană
• Forme de aglomerare umană; studii de caz – metropole şi megalopolisuri
Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ
• Resursele naturale – Resursele litosferei

CLASA a XI-a

Capitolul I: MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMII CONTEMPORANE
• Tipuri de medii geografice
Caracterizarea geografică a mediilor calde, temperate, reci şi montane: caracteristicile principale
ale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu,
elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetaţiei, faunei,
solurilor, aspecte ale degradării şi protecţia fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.
Capitolul IV: SISTEMUL ECONOMIC ŞI SISTEMUL GEOPOLITIC
Rolul unor state în sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia,
China, India, Brazilia.

CLASA a XII-a

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană
II. Competenţe de evaluat:
1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor
definitorii ale spaţiului european şi naţional
2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei, României şi Uniunii
Europene reprezentate pe hărţi
3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic),
la nivelul continentului şi al ţării noastre
4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii
geografice a U.E. şi a unor ţări din componenţa acesteia
5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi
al ţării noastre
6. Utilizarea elementelor de geografie fizică şi umană pentru studierea comparativă a geografiei
Europei şi a geografiei României
7. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre
ştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului, al U.E. şi al României prin
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a
reprezentărilor grafice şi cartografice

8. Transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii
cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text etc.
9. Rezolvarea de probleme
10. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu
11. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele,
reprezentari grafice şi cartografice, imagini etc).

III. Conţinuturi: CLASA a XII-a

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)
- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră
- învelişul biopedogeografic
- resursele naturale
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
- harta politică a Europei; România ca stat al Europei
- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
- sistemul de oraşe al Europei
- activităţile economice – caracteristici generale
- sisteme de transport
4. Mediu înconjurător şi peisaje
5. Regiuni geografice în Europa şi în România: - caracteristici ale unor regiuni geografice din
Europa şi din România
- studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii
6. Ţările vecine României

B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene
2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale U.E.
3. Statele Uniunii Europene:
- privire generală şi sintetică
- Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria
4. România ca parte a Uniunii Europene:
- oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru U.E.
- România şi ţările U.E. – interdependenţe geografice, economice şi culturale
5. Problema energiei în U.E. şi în România

C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane
3. U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană
5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în
următoarele decenii
NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei
programe de BACALAUREAT avizată prin OMECT, fiind centrată pe evaluarea
competenţelor prevăzute la punctul II. Programa a fost realizată în conformitate cu
programele şcolare de geografie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a. Subiectele nu
vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre
suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei
şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

PROGRAMA FIZICA BAC 2009

2009-02-15T02:06:00.000-08:00

A. STATUTUL DISCIPLINEI

FIZICA are în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar 2007 — 2008, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă “E” sau ”F” în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.
În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru module (I MECANICĂ, II ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, III. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, IV OPTICĂ).

Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.E.C.T. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, ce ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.
Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de Programele Şcolare de Fizică, în vigoare pentru absolvenţii promoţiei 2008.
Au fost respectate câteva principii:
1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului de bacalaureat o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos;
2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice (dreapta şi curbele plane);
3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;
4. Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea interveni in itemii subiectului de examen;
5. Pornind de la obiectivele generale şi specifice ale învăţării fizicii s-a optat pentru un conţinut unic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cât şi pentru cea tehnologică.

B. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
1. 1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material;
1. 2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
1. 3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;
1. 4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.
2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
2. 1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
2. 2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
2. 3. utilizarea adecvată a unor algoritmii şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
2. 4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;
2. 5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.
3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
3. 1. identificarea fenomenelor fizice în situaţii din viaţa cotidiană;
3. 2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;
3. 3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;
3. 4 anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;
3. 5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viata cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.
4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
4. 1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;
4. 2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

C. ARII TEMATICE

I. MECANICA

CONŢINUTURI

1.PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
1.1 Mişcare şi repaus
1.2 Principiul I
1.3 Principiul al II-lea
1.4 Principiul al III-lea
1.5 Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
1.6 Legile frecării la alunecare

2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
2.1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică
2.2 Teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material
2.3 Energia potenţială gravitaţională
2.4 Legea conservării energiei mecanice

LISTA DE TERMENI

1.PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ

 viteză, vectorul viteză
 acceleraţie, vectorul acceleraţie
 modelul punctului material
 principiul inerţiei
 principiul fundamental al mecanicii clasice
 unitatea de măsură a forţei
 principiul acţiunilor reciproce
 forţe de contact între corpuri
 legile frecării la alunecare
 legea lui Hooke, forţa elastică
 forţa de tensiune
2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
 lucrul mecanic, mărime de proces
 unitatea de măsură a lucrului mecanic
 interpretarea geometrică a lucrului mecanic
 expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa de greutate în câmp gravitaţional uniform
 lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare
 puterea mecanică
 unitatea de măsură a puterii în S I
 randamentul planului înclinat
 energia cinetică a punctului material
 teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material
 energia potenţială
 variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului corp – Pământ
 energia mecanică, mărime de stare
 legea conservării energiei mecanice

II. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

CONŢINUTURI

1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
4. MOTOARE TERMICE

LISTA DE TERMENI

1.NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

 masă moleculară
 masă moleculară relativă
 cantitate de substanţă
 masă molară
 volum molar
 numărul lui Avogadro
 echilibru termic
 corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin

2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

 lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces
 interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică
 energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare
 căldura, mărime de proces
 înveliş adiabatic
 principiul I al termodinamicii
 coeficienţi calorici (relaţii de definiţie, unităţi de măsură în SI)
 relaţia Robert - Mayer

3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL

 energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)
 variaţia energiei interne, lucrul mecanic şi cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)

4. MOTOARE TERMICE

 explicarea funcţionării unui motor termic
 descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel – pe baza cărora funcţionează motoarele termice

III. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

CONŢINUTURI

1. CURENTUL ELECTRIC
2. LEGEA LUI OHM
3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

LISTA DE TERMENI

1. CURENTUL ELECTRIC

 curentul electric
 intensitatea curentului electric
 unitatea de măsură a intensităţii curentului electric
 circuit electric simplu
 tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului

2. LEGEA LUI OHM

 rezistenţa electrică
 legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul
 unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică
 rezistenţa electrică a unui conductor liniar
 rezistivitatea electrică, dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură

3. LEGILE LUI KIRCHHOFF

 reţeaua electrică
 nodul de reţea
 ochiul de reţea
 legile lui Kirchhoff

4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE

 rezistenţa electrică echivalentă grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori
 rezistenţa electrică echivalentă şi t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice

5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

 expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp
 expresia energiei disipate în interiorul generatorului
 randamentul unui circuit electric simplu
 puterea electrică; relaţii ce caracterizează puterea electrică

IV. OPTICA

CONŢINUTURI

1. OPTICA GEOMETRICĂ
1.1 Reflexia şi refracţia luminii
1.2 Lentile subţiri. Sisteme de lentile
2. OPTICA ONDULATORIE
2.1 Interferenţa
3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
3.1 Efect fotoelectric extern
LISTA DE TERMENI

1. OPTICA GEOMETRICĂ

 reflexia luminii
 refracţia luminii
 legile reflexiei
 legile refracţiei
 indicele de refracţie
 punctele conjugate
 fasciculele paraxiale
 imaginile reale/virtuale
 lentila optică
 elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);
 convergenţa unei lentile subţiri
 formulele lentilelor subţiri
 imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subţiri
 sisteme de lentile

2. OPTICA ONDULATORIE

 condiţii de obţinere a interferenţei staţionare
 dispozitive de interferenţă localizată

3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ

 legile efectului fotoelectric extern
 ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuaţia lui Einstein
 interpretarea legilor efectului fotoelectric extern

PROGRAMA LA BIOLOGIE BAC 2009

2009-02-14T03:17:00.000-08:00

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării sau probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Varianta I

 Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
 Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
 Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
 Caracterizarea unor structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice etc.
 Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
 Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
 Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii.
 Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismelor.
 Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.
 Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;
- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc.;
- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,
certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
- explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
 Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

Varianta II

 Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
 Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
 Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
 Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
 Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe, etc.
 Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.
 Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
 Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
 Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
 Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
 Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.
 Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;
- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc.;
- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,
certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a
impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.
 Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

III. CONŢINUTURI
Pentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, proba de biologie se poate susţine în una dintre cele două variante:

I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a.

II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele
a XI-a şi a XII-a.

Conform listei disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2008 pentru probele d, e şi f, aprobată de M. E. C. T., se poate opta pentru una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în cele două clase de liceu, cuprinse în varianta aleasă.

I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
CONŢINUTURI - CLASA A IX-A

1. DIVERSITATEA LUMII VII
1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;
VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;
REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;
- Monera: - Bacterii: eubacterii;
- Protiste: - Sporozoare;
- Alge unicelulare, euglene;
- Fungi: - Ascomicete;
- Bazidiomicete;
- Plante: - Alge pluricelulare;
- Briofite: briate;
- Pteridofite: filicate;
- Gimnosperme: conifere;
- Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
- Animale: - Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
- Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide
(oligochete, hirudinee);
Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;
Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări,
mamifere placentare.
1.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA: specii ocrotite, rezervaţii naturale, parcuri naţionale.
2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI (enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):
- procariote: structură;
- eucariote:
- învelişul celulei:
- membrană celulară (model mozaic fluid);
- perete celular;
- citoplasmă:
- fundamentală;
- structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii,
aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
- nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol);
2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanţă, clasificare:
- ciclul celular;
- indirectă (cariochinetică);
- cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;
- mitoză ( faze, importanţă);
- meioză (etape, faze, importanţă).
3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII
3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE
- Legile mendeliene ale eredităţii:
- legea purităţii gameţilor;
- legea segregării independente a perechilor de caractere;
- abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.
3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE
3.4. DETERMINISM CROMOZOMAL AL SEXELOR (fără subtipuri);
3.5. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni);
3.6. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare şi exemple.

CONŢINUTURI - CLASA A X-A

1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol.
1.1. ŢESUTURI VEGETALE
- embrionare primare - apicale, intercalare;
- definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare;
conducătoare, secretoare.
1.2. ŢESUTURI ANIMALE
- epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale;
- conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;
- muscular: striat, neted;
- nervos: neuronul, celula glială.
2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII
2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE

• NUTRIŢIA AUTOTROFĂ

-fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).

• NUTRIŢIA HETEROTROFĂ

- heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
- heterotrofia la plante: parazită;
- nutriţia simbiontă (licheni);
- digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
- sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
- boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire.

• RESPIRAŢIA

- respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);
- respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie - alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
- respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);
- respiraţia la animale:
- sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie;
- boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) - manifestări, cauze şi prevenire.

• CIRCULAŢIA

Circulaţia la plante:
- absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
- circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.
Circulaţia la animale:
- mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol);
- sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
- boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire.

• EXCREŢIA

Excreţia la plante:
- transpiraţia - prezentare generală, localizare;
Excreţia la animale:
- sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fără mecanismul formării urinei);
- boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) - manifestări, cauze şi prevenire.
2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE

• SENSIBILITATEA

Sensibilitatea şi mişcarea la plante
Sensibilitatea la animale:
- organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol;
- deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) - manifestări, cauze şi remedii;
- sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
- boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze şi prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).

• LOCOMOŢIA LA ANIMALE

Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).
2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE

• REPRODUCEREA LA PLANTE

Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie; sămânţă - alcătuire; fruct - tipuri reprezentative de fructe.

• REPRODUCEREA LA OM

Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);
Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şi prevenire.

II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ

CONŢINUTURI - CLASA A XI-A

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
- topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;
2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

• SISTEMUL NERVOS

- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
- sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere - clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;
- sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.

• ANALIZATORII

- segmentele unui analizator;
- fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.

• GLANDELE ENDOCRINE

- topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;
- disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).

• SISTEMUL OSOS

- scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii;

• SISTEMUL MUSCULAR

- muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare.
2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE

• DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA

- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
- absorbţia intestinală;
- fiziologia intestinului gros;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.

• CIRCULAŢIA

- grupe sanguine, imunitate;
- activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial;
- circulaţia mare şi mică;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii.

• RESPIRAŢIA

- ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.

• EXCREŢIA

- formarea şi eliminarea urinei;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.
2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
- sistemul reproducător: componente, fiziologie;
- sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: anexită, adenom de prostată.

CONŢINUTURI - CLASA A XII-A

1. GENETICĂ
1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ
• ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;
- structura primară şi secundară a ADN;
- tipuri de ARN, structură şi funcţii;
- funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.

• ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;

1.2. GENETICĂ UMANĂ

• GENOMUL UMAN - complementul cromozomial.

• MUTAGENEZA ŞI TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate cancerului uman

(fenotipul cancerului, agenţi carcinogeni).

• DOMENII DE APLICABILITATE ŞI CONSIDERAŢII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ

- sfaturile genetice;
- diagnosticul prenatal;
- fertilizarea in vitro;
- clonarea terapeutică;
- terapia genică.
2. ECOLOGIE UMANĂ
• CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE ŞI MODALITĂŢI DE INVESTIGARE; particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.

• IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradarea habitatelor, introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice (defrişare, păşunat, pescuit, vânătoare), urbanizare şi industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimică, fizică, biologică.

IV. PRECIZĂRI:

Biologia este susţinută ca probă scrisă.
Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
Conform “Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2008”, pregătirea pentru examen şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.E.C.T.
Conţinuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.
Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la realizarea competenţelor cuprinse în programa şcolară.
Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cu
Programele şcolare de biologie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, în
vigoare.

PROGRAMA INFORMATICA BAC 2009

2009-02-14T02:57:00.000-08:00

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Disciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opţională aleasă din aria curriculară
corespunzătoare specializării matematică-informatică, intensiv informatică, la proba ”E“.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

– construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor
prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare
(Pascal sau C/C++, la alegere);
– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate
de algoritmul corespunzător;
– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de
programare;
– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer
prin intermediul parametrilor;
– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date
adecvate;
– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de
control şi module de program;
– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;
– analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii
algoritmului optim.

III. CONŢINUTURI

1. Algoritmi

1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici
1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)
1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)
2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
2.1. Vocabularul limbajului
2.2. Constante. Identificatori
2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
2.4. Definirea tipurilor de date
2.5. Variabile. Declararea variabilelor
2.6. Definirea constantelor
2.7. Structura programelor. Comentarii
2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
2.9. Citirea/scrierea datelor
2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)
3. Subprograme predefinite
3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
3.2. Proceduri şi funcţii predefinite
4. Tipuri structurate de date
4.1. Tipul tablou
4.2. Tipul şir de caractere
– operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare,
căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir ↔ valoare numerică)
4.3. Tipul înregistrare
5. Fişiere text
5.1. Fişiere text. Tipuri de acces
5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text
6. Algoritmi elementari
6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
6.4. Determinare minim/maxim
6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)
6.6. Interclasare
6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)
6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata
de executare şi spaţiu de memorie utilizat)
7. Subprograme definite de utilizator
7.1. Proceduri şi funcţii
– declarare şi apel
– parametri formali şi parametri efectivi
– parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă
– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate
7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme
8. Recursivitate
8.1. Prezentare generală
8.2. Proceduri şi funcţii recursive
9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)
9.1. Prezentare generală
9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking
10. Generarea elementelor combinatoriale
10.1. Permutări, aranjamente, combinări
10.2. Produs cartezian, submulţimi, partiţii
11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică)
11.1. Tipul referinţă/pointer. Operatori de adresare
11.2. Noţiunea de variabilă dinamică
11.3. Structuri de date înlănţuite alocate dinamic
– liste liniare (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare element)
– liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice
12. Grafuri
12.1. Grafuri neorientate
– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, lanţ
elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parţial)
– proprietăţi (conex, componentă conexă, graf complet, hamiltonian,
eulerian)
– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)
12.2. Grafuri orientate
– terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern,
drum, drum elementar, circuit, circuit elementar, lungime, subgraf, graf parţial)
– proprietăţi (tare conexitate, componentă tare conexă)
– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)
12.3. Arbori
– terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu,
ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)
– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste ”de
descendenţi”, vector ”de taţi”)

PROGRAMA LA MATEMATICA M1 BAC 2009

2009-02-14T02:49:00.000-08:00

Filiera: teoretica, profil: real, militar, specializarea: matematica informatica
I. Statutul disciplinei
Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.

II. Competenţe de evaluat
1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei
6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor
În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.
III . Conţinuturi

Clasa a IX-a
Mulţimi şi elemente de logică matematică. Funcţii. Funcţii definite pe mulţimea numerelor naturale N (şir). Funcţii; lecturi grafice. Funcţia de gradul I. Funcţia de gradul al II-lea. Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei de gradul al II lea. Vectori în plan. Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calcul vectorial în geometria plană. Elemente de trigonometrie. Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsului scalar a doi vectori în geometria plană.
Clasa a X-a
Mulţimi de numere. Funcţii şi ecuaţii. Metode de numărare. Matematici financiare. Geometrie. (Nu se cer: Variabile aleatoare, scheme clasice de probabilitate: schema lui Poisson şi schema lui Bernoulli.)
Clasa a XI-a
Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare.Permutări . Matrice . Determinanţi . Sisteme de ecuaţii liniare . Elemente de analiză matematică. Limite de funcţii. Continuitate . Derivabilitate. Reprezentarea grafică a funcţiilor.
Clasa a XII-a
Elemente de algebră.Grupuri.Inele si corpuri.Inele de polinoame cu coeficienţi intr-un corp comutativ (Q, R, C, Zp, p prim).Elemente de analiză matematică.Primitive .Integrala definită. Aplicaţii ale integralei definite.

Notă.
Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT , avizată prin OMECT. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume . Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

PROGRAMA LIMBA SI LITERATURA ROMANA BAC 2009

2009-02-14T02:43:00.000-08:00

Pentru examenul de bacalaureat la romană trebuie avut în vedere precizările privind conţinuturile programei la limba si literatura română:

Astfel trebuie să cuprindem:
1. Literatura
2. Limbă şi comunicare

În acest articol voi face referire la partea cu literatură:
Precizarile din programa care fac referire la literatură:

Pasaj extras din programă:

"Autori canonici:

Mihai Eminescu,
Ion Creangă,
I.L. Caragiale,
Titu Maiorescu,
Ioan Slavici,
G. Bacovia,
Lucian Blaga,
Tudor Arghezi,
Ion Barbu,
Mihail Sadoveanu,
Liviu Rebreanu,
Camil Petrescu,
G. Călinescu,
E. Lovinescu,
Marin Preda,
Nichita Stănescu,
Marin Sorescu.

Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu
implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel
puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere
pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori.

Pentru
proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin
numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, despre care să
poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau
un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie
literară (perioade, curente literare / culturale, elemente de analiză
tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabel:

* proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspecte esenţiale ale speciei narative pe care o ilustrează;

* roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;

* poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;

* dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia."

SCHEMA OPERELOR LITERARE
Această schemă este doar un exemplu, este posibil ca la clasă, profesorul vostru să abordeze alte titluri de opere.

I. PROZA –specii narative

1.Basmul cult – Ion Creangă, Povestea lui Arap-Alb link: Basmul cult

2.Povestirea – Mihail Sadoveanu, Hanul ancuţei link spre lecţie

II. NUVELA

a) Nuvela istorică – Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul link spre lecţie

b) Nuvela Fantastică – Mircea Eliade, La Ţigănci link spre lecţie sau – Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis link: Sărmanul Dionis

c) Nuvela psihologică – Ioan Slavici, Moara cu noroc link spre lecţie

III. ROMANUL

Romanul de până la al doilea război mondial – (perioada interbelică)

a)Romanul tradiţional – Ioan Slavici, Mara link spre lecţie

b)Romanul de tip obiectiv – Liviu Rebreanu, Ion link spre lecţie

c)Romanul modern de tip subiectiv – Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război sau Patul lui Procust link spre lecţie

d)Romanul realist – George Călinescu, Enigma Otiliei link spre lecţie

Romanul de după la al doilea război mondial – (perioada postbelică), Marin Preda - Moromeţii link spre lecţie

IV. DRAMATURGIA –specii dramatice

1. Comedia – I.L.Caragiale, O scrisoare pierdută link spre lecţie

2. Drama – Camil Petrescu, Jocul ielelor; Act Veneţian link spre lecţie

V. POEZIA – evoluţie

1. Paşoptismul – Vasile Alexandri, Mezul iernii; Malul Siretului link spre lecţie

2. Mihai Eminescu – Luceafărul, Floare albastră, ScrisoareaI, Oda în metru antic, Sara pe deal link spre lecţie

3. Simbolismul – George Bacovia, Plumb; Lăcustră link spre lecţie

4. Tradiţionalismul –
Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani link spre lecţie ;
Ion Pilat - Aci sosi de vremuri link spre lecţie

5. Modernismul

a. Lucian Blaga -Eu nu strivesc corola de minuni a lumii link spre lecţie

b. Tudor Arghezi - Testament; Psalmul III[Tare sunt singur, Doamne şi pieziş!...]; Flori de mucigai link spre lecţie

c. Ion Barbu - Riga Crypto şi lapona Enigel; [Din ceas, dedus...] link spre lecţie

6. Neomodernismul – Nichita Stănescu (În dulcele stil clasic; Către Galateea; Cântec) link spre lecţie

VI. EPOCI ŞI IDEOLOGII LITERARE

1. Introducţie la Dacia literară – Mihail Kogălniceanu link spre lecţie

2. Junimea şi revista Convorbiri literare– Titu Maiorescu link spre lecţie

3. Modernismul interbelic(perioada interbelică) – Eugen Lovinescu link spre lecţie

CALENDARUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2009

2009-02-14T02:22:00.000-08:00

Sesiunea iunie - iulie 2009

1 - 8 mai 2009	Înscrierea candidaţilor
12 iunie 2009	Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a
22 - 23 iunie 2009	Limba şi literatura română - proba A - proba orală
23 - 24 iunie 2009	Limba şi literatura maternă - proba C - proba orală
24 - 25 iunie 2009	Limba şi literatura modernă - proba B - proba orală
26 iunie 2009	Limba şi literatura română - proba A - proba scrisă
29 iunie 2009	Limba şi literatura maternă - proba C - proba scrisă
30 iunie 2009	Proba obligatorie a profilului - proba D - proba scrisă
1 iulie 2009	O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării - proba E - probă scrisă sau practică
2 iulie 2009	O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării - proba F - probă scrisă sau practică
5 iulie 2009	Afişarea rezultatelor (până la orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 - 20:00)
7 - 8 iulie 2009	Rezolvarea contestaţiilor
9 iulie 2009	Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august - septembrie 2009

13 - 17 iulie 2009	Înscrierea candidaţilor
17 august 2009	Limba şi literatura română - proba A - proba orală
18 august 2009	Limba şi literatura maternă - proba C - proba orală
19 august 2009	Limba şi literatura modernă - proba B - proba orală
20 august 2009	Limba şi literatura română - proba A - proba scrisă
21 august 2009	Limba şi literatura maternă - proba C - proba scrisă
24 august 2009	Proba obligatorie a profilului - proba D - proba scrisă
25 august 2009	O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării - proba E - probă scrisă sau practică
26 august 2009	O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării - proba F - probă scrisă sau practică
28 august 2009	Afişarea rezultatelor (până la orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 - 20:00)
30 aug - 2 sept 2009	Rezolvarea contestaţiilor
3 septembrie 2009	Afişarea rezultatelor finale

BACALAUREATUL RAMANE NESCHIMBAT

2009-02-13T04:46:00.000-08:00

In ciuda numeroaselor contestatii aduse de parinti, profesori, sindicate si organizatii ale societatii civile, examenul de bacalaureat din 2009 se va desfasura dupa o procedura similara celei de anul acesta.

Metodologia pentru bacalaureatul din 2009 cuprinde modificari minore fata de cea de anul acesta. "Singura schimbare importanta este aceea ca subiectele vor fi postate pe site-ul ministerului in jurul datei de 30 noiembrie, cu trei luni mai devreme decat anul acesta. Continuam sa le publicam pentru ca asa este mai bine pentru elevi", a precizat purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Mihaela Suciu, citat de Newsin.

Parerile celor implicati, legate de pastrarea metodologiei de organizare din 2008, converg spre ideea ca ministerul a luat o decizie gresita. "Faptul ca ministerul nu a modificat metodologia dupa care se va desfasura bacalaureatul, dar mai ales faptul ca vor publica din nou subiectele pe Internet este o mare prostie. S-a vazut doar, anul acesta, cum se copiaza daca subiectele sunt pe Internet", a comentat fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu.

Si specialistii in metodele de invatare, din cadrul societatii civile, considera ca publicarea subiectelor inainte de examen este o greseala educationala. "Nu numai ca incurajeaza copiatul si chiar coruptia, dar publicarea subiectelor pe Internet impinge spre memorarea mecanica. Ori credeam ca vrem sa-i invatam pe copii sa gandeasca...", explica seful Departamentului de Integrare Europeana din cadrul Centrului Educatia 2000+, Eugen Palade.

Si reprezentantii organizatiilor de parinti sunt deceptionati de faptul ca examenul se va desfasura, si la anul, in acelasi mod. "Am semnalat de nenumarate ori neregulile, legate mai ales de publicarea subiectelor pe Internet, dar se vede ca nu am fost ascultati si se merge in continuare pe metodologia de anul acesta", spune presedintele Federatiei Nationale a Asociatiei de Parinti din Invatamantul Preuniversitar, Mihaela Guna.

De aceeasi parere sunt si sindicatele din educatie, care considera ca actuala metolodologie incurajeaza fraudele si acuza ca nu au fost contactate de reprezentantii ministerului, pentru a participa la dezbaterea publica privind bacalaureatul din 2009. "In mod clar, formula bacalaureatului va trebui sa fie revazuta cu seriozitate, pentru ca s-a vazut clar ca nu e decat o sursa de coruptie si frauda si nu cred ca cineva vrea ca in tara noastra invatamantul sa devina o scoala de frauda", a afirmat presedintele Federatiei Educatiei Nationale, Catalin Croitoru.

Metodologia dupa care se va desfasura bacalaureatul in 2009 a fost in dezbatere publica pe Internet, timp de o luna, incepand din 25 iulie.

La bacalaureatul de anul acesta, lista subiectelor a fost publicata pe Internet, pe pagina www.subiecte2008.edu.ro, la inceputul lunii aprilie. Dupa proba orala de limba si literatura romana, desfasurata pe 23 iunie, in urma mai multor sesizari, ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, a reclamat la organele de ancheta abilitate un posibil caz de scurgere de informatii, prin care ar fi fost divulgate cerintele la cele 100 de subiecte publicate pe internet. Ministrul a mai precizat ca, in cadrul anchetei pe aceasta tema, au fost audiate peste 100 de persoane, iar vinovatii vor plati.

Sursa: Ziare.com

MECT A PUBLICAT MODELE DE SUBIECTE PENTRU PROBELE ORALE ALE EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2009

2009-02-13T04:26:00.000-08:00

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a publicat ieri, 26 noiembrie, pe site-ul http://subiecte2009.edu.ro/, modele de subiecte pentru probele orale ale examenului naţional de Bacalaureat 2009.

Astfel, cei interesaţi pot găsi modele de subiecte la următoarele discipline: limba engleză, limba franceză, limba germană modernă, limba şi literatura germană maternă, limba şi literatura croată, limba şi literatura italiană, limba şi literatură maghiară, limba şi literatura română, limba şi literatura slovacă - profil real şi uman, limba şi literatura spaniolă, limba şi literatura turcă maternă - profil teologic si pedagogic, limba şi literatura turcă modernă, limba şi literatura bulgară - profil uman, limba şi literatură sârbă - profil real şi uman, limba şi literatură ucraineană, limba rusă şi limba rusă pentru minorităţi.

Cu excepţia probei orale de limba şi literatura română, în cazul căreia sunt disponibile 4 variante, pentru celelalte discipline sunt prezentate câte un model de subiect, baremul de evaluare, precizări/explicaţii privind modalităţile de rezolvare în raport cu obiectivele de referinţă sau alte informaţii utile.

Subiectele care se vor regăsi pe biletele de examen din sesiunile anului 2009 vor fi realizate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, în perioada martie - iunie 2009, pe baza unei proceduri speciale. Subiectele pot să conţină 1-2 texte literare sau non-literare, urmate de 2-3 cerinţe specifice, cu un grad de complexitate care să permită tratarea integrală în 10-15 minute.

Pentru probele scrise la examenul de Bacalaureat 2009 se păstrează aceleaşi modele ca la examenul de Bacalaureat din 2008, disponibile pe http://www.subiecte2009.edu.ro/arhiva/2008. Pentru candidaţii care studiază după programele vechi, valabile până în 2007, subiectele se găsesc la http://www.subiecte2009.edu.ro/arhiva/2007.

ZAPACEALA LA BAC, MODIFICAT A PATRA OARA

2009-02-13T04:13:00.000-08:00

Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, intentioneaza sa modifice examenul de bacalaureat, incepand cu anul 2010. Inca de anul trecut ea propunea ca absolventii de liceu sa fie testati la trei probe, nu la sapte, iar examenul sa fie organizat in universitati, pentru a nu se mai copia.

“Un bacalaureat pe examene mai putine, dar exigente, cred ca este exact ceea ce ne-ar trebui. Iar liceul trebuie restructurat in sensul unei mai corecte profilari“, sustine Ecaterina Andronescu, intr-un interviu pentru Cotidianul.

“Astfel, viitorii absolventi de liceu ar urma sa sustina bacalaureatul la trei discipline, de profil, iar subiectele sa nu mai fie postate pe Internet. Simt nevoia sa precizez ca anul acesta scolar nu se va face nici o modificare la Bac, cu subiectele pe Internet, chiar daca nu-mi place acest lucru. Dar in acest timp ne vom concentra pe un nou curriculum scolar, bazat pe competentele elevilor, apoi vom stabili exact cum se vor face evaluarile“, explica ministrul Educatiei.

Cronologia modificarilor de la Bac

• In 1999, s-a decis ca examenul de bacalaureat sa se dea la sase discipline, fata de patru cate erau inainte
• In 2003, subiectele de la Bac s-au facut sub forma de grila, an in care la probele orale absolventii de liceu nu primeau note, ci admis“ sau respins“. In anul urmator, s-a revenit la notarea probelor orale
• In 2006-2007, s-a decis ca subiectele sa fie publicate pe internet, pentru a evita fraudarea lor.